,,- Nu ți se pare tristă viața, Mirona? Absurdă?
- Tristă? Da, Giulia. Absurdă, nu. Mi se pare că asist la mai multe piese de teatru care se joacă în același timp, că decorurile deodată și încerc să prind câte ceva din fiecare. Sau că citesc mai multe cărţi concomitent. Aș vrea să le urmăresc pe toate. Și să le înțeleg."
Ce mult mi-a plăcut cartea asta! Ce mult se aseamănă Cella Serghi cu protagonista sa, Mirona Runcu. Amândouă trăiesc o iubire neîmplinită şi cred cu încăpăţânare în visul lor: acela de a scrie un roman. Oare acesta e preţul pe care trebuie să-l plătească pentru a obţine ceea ce-şi doreşte? Ar fi ajuns Mirona scriitoare dacă nu l-ar fi cunoscut pe Ştefan, un bărbat cu douăzeci de ani mai în vârstă, inteligent şi fermecător, dar însurat, aşadar inaccesibil? Mirona, da! Dar Cella? Cu siguranţă, nu! Ce mare influenţă a avut Camil Petrescu asupra ei! Şi ce opere frumoase ne-au dăruit amândoi!
No comments:
Post a Comment